Omul secolului XXI a inceput sa inteleaga mai bine si mai constient ca pestele si produsele sau subprodusele obtinute de la acesta trebuie tratate cu mai multa atentie, in conditiile in care proteina de origine animala provenita din mediul acvatic are un rol deosebit de important pentru dezvoltarea si mentinerea sanatatii organismului.

Exista 20 000 specii de peste, dintre care 200 se pescuiesc. Iata deci ca ai de unde varia in felurile de mancare, deoarece pestele este bun pentru sanatate.

Pestele contine pana la 27 g/ 100 g de proteine, uneori chiar mai mult decat anumite tipuri de carne de vita sau porc. Pestii cei mai bogati in proteine sunt: tonul (27g/ 100 g), batogul (25 g/ 100 g).

Carnea de peste contine atat de multi nutrienti importanti, inclusiv proteine, incat, asa cum apreciaza si nutritionistii, ar trebui sa constituie un segment major al hranei noastre zilnice.

Trebuie sa facem precizarea ca o singura portie de peste de 100 g, furnizeaza intre o treime si jumatate din necesarul de proteina zilnic.

Majoritatea pestilor au si un continut ridicat de vitamina B12, vitala pentru un sistem nervos sanatos si de iod, necesar bunei functionari a glandei tiroide.

Astazi se cunoaste ca un consum ridicat de carne de peste are un rol benefic asupra sanatatii omului prin ajutorul pe care il da aceasta organismului in fortificarea lui pe de o parte, iar pe de alta parte, in minimalizarea aparitiei maladii lor cardiovasculare, prin scaderea nivelului total de colesterol, prin reducerea nivelului de trigliceride, prin faptul ca modereaza raspunsul inflamator si imbunatateste metabolismul carbohidratilor.

Pestele - tratament

De asemenea, consumul de carne de peste are efecte benefice in tratamentul gutei, artritelor reumatoide, psoriazisului, in prevenirea diferitelor forme de cancer, alina migrena si nu in ultimul rand, este destul de util diabeticilor.

Diabetul va fi una dintre principalele provocari la adresa sanatatii publice in urmatorul mileniu, care va afecta, atat statele prospere, dar si comunitatile sarace. Potrivit statisticilor, numai jumatate din numarul celor bolnavi de diabet isi controleaza propria afectiune, aceasta reprezintand o problema majora pentru educatie sanitara. Aceasta in conditiile in care sansele de a continua o viata activa si sanatoasa au sporit considerabil.

Cercetarile recente au demonstrat ca acizii grasi nesaturati de tip Omega 3, derivati in special din pestii care traiesc in apele reci, actioneaza asupra sangelui in mai multe moduri, in sensul de a ajuta organismul uman in minimalizarea potentialului maladiilor de orice fel. Iata de ce, dietele bogate in grasimi provenite de la organismele acvatice, protejeaza si previn organismul uman de o serie de maladii cardiovasculare.

Uleiul de peste are in continutul sau acizi grasi nesaturati cu lanturi lungi de atomi de carbon, dintre care cei mai importanti par a fi acidul eicosopentaenoic si acidul cocosohexaeonoic, care sunt implicati in sinteza prostaglandinelor, substante reglatoare a numeroase procese biochimice.

Prostaglandinele sunt direct implicate in raspunsul privind functionalitatea aparatului cardiovascular, reduc nivelul colesterolului si al trigliceridelor, impiedica agregarea trombocitara si astfel scade riscul de arteroscleroza, hipertensiune arteriala si infarct miocardic.

Prostaglandinele reduc vascozitatea sangelui si contribuie la imbunatatirea conditiilor de circulatie sanguina, de asemenea, ele cresc aportul de oxigen al tesuturilor.

Majoritatea nutritionistilor cred ca acizii grasi de tip Omega 3 din peste sunt cei care ajuta la protectia impotriva tulburarilor cardiace si circulatorii. Se apreciaza ca acesti acizi de tip omega 3 reduc riscul de tromboza si pot totodata ameliora circulatia din vasele mici de sange. De asemenea, unele studii arata ca ei amelioreaza unele simptome ale psoriazisului si ale altor multe afectiuni inflamatorii.

Acizii grasi Omega 3 sunt esentiali pentru dezvoltarea sanatoasa a ochilor si a sistemului nervos central. O recomandare utila este facuta de medici pentru utilizarea acestor aminoacizi de femeile insarcinate.

Specialistii din U.E. recomanda pentru combaterea bolilor cardiovasculare un aport de acizi grasi omega 3 de 0,2 g/zi, aproximativ 1,5 g pe saptamana.

Minerale pentru nervi, muschi, oase

Continutul in fosfor este ridicat: 300 mg/ 100 g pentru ton si pana la 470 mg/ 100 g in cazul sardinei. Asociat cu calciul, el este indispensabil pentru mentinerea capitalului osos.

Pestele furnizeaza iod (mai putin pentru pestii de apa dulce), necesar pentru fabricarea hormonilor tiroidieni. Iodul si hormonii tiroidieni sunt importanti pentru fetus si in momentul pubertatii.

Din pacate, rolul fosforului asupra memoriei nu a fost niciodata dovedit.

Conform unor statistici mondiale, in vederea protejarii sanatatii, ar fi oportun sa se consume carne de peste in cel putin doua zile pe saptamana.

Dupa cum este cunoscut, la diabetici riscul aparitiei bolilor cardiovasculare este de 5 ori mai mare, fata de cei care nu sunt afectati de acest diagnostic. La cei care consuma peste mai frecvent sau alte organisme acvatice, se constata un nivel scazut al lipidelor din sange si o toleranta normala la glucoza si riscuri mult mai mici.

Cercetari recente americane au ajuns la concluzia ca un consum ridicat de peste si alte organisme acvatice, poate preveni cancerul mamar si el al intestinului gros, unele dintre formele cele mai frecvent intalnite in ultimul timp la om.

Pe baza celor mentionate, exista astazi o reconsiderare totala a omului fata de consumul carnii de peste, care cunoaste un salt semnificativ, aceasta fiind considerata un aliment tot mai important pentru om.

Rezumand importanta pestelui pentru alimentatia omului, putem mentiona si alte cateva argumente in favoarea sa.

Pestele este unul din cele mai valoroase alimente datorita continutului ridicat de proteina, a valorii biologice ridicate si a gradului ridicat de digestibilitate.

Pestele si fructele de mare contin putine grasimi, cu foarte mici exceptii, dar numeroase proteine, multe tipuri fiind surse excelente de alti nutrienti vitali, in special zinc, cupru, fier, iod, potasiu, calciu etc.

Pe langa consum, pestele este o sursa de materii prime pentru alte ramuri economice, cum ar fi cea farmaceutica, chimica, artizanala, alimentara, fabrici de fainuri proteice.

Un kg de carne de peste, sub raportul bogatiei in proteine, este echivalent cu 1,7 kg carne de porc, 6 litri de lapte de vaca, 32 bucati oua de gaina, sau 9,5 kg cartofi.

Pestele valorifica furajele concentrate mai eficient, comparativ cu alte specii de animale, de 2,5 ori mai bine decat rumegatoarele, de 1,5 ori mai bine decat pasarile si de 1,3 ori mai bine comparativ cu suinele.

Carnea de peste este unul din cele mai bogate alimente in vitamina A, in iod, fier si saruri minerale. Un kg de carne de peste ofera 70-73 g proteina cu valoare biologica deosebita.

Produsele secundare si grasimea extrasa din corpul sau organele acestuia, contribuie la protectia organismului impotriva unor maladii.

Avand in vedere ca pestele are sangele rece, el are un consum redus de energie pentru mentinerea temperaturii corporale, dar si pentru deplasare.

In ultimul timp se constata ca preferintele consumatorului s-au schimbat radical, astazi omul prefera consumul de peste in stare proaspata. Urmat de cel in stare congelata si apoi cel conservat prin sarare si afumare.

Din peste se pot obtine adevarate delicatese culinare. Totul depinde de priceperea si de fantezia fiecarei gospodine.

Pentru a reusi sa preparam o mancare pe baza de peste, asa cum ne-am dorit, e bine sa tinem cont de cateva sfaturi foarte utile:
- pestele se pastreaza foarte bine, timp de cateva ore daca se inveleste intr-un prosop imbibat cu otet;
- dupa ce a fost curatat si spalat in apa rece, pentru a-i da o aroma deosebita carnii, pestele se stropeste cu zeama de lamaie.
- pestele trebuie sarat cam cu o jumatate de ora inainte de pregatirea lui, pentru a-i pastra gustul deosebit;
- pestele nu trebuie fiert foarte mult timp, deoarece se denatureaza atat gustul cat si valoarea alimentara;
- atunci cand se doreste servirea pestelui prajit, este bine sa se dea prin pesmet putin mai inainte de punerea lui in tigaie, pentru ca acesta sa devina mai crocant si mult mai gustos;
- pesmetul prin care este trecut pestele poate sa contina cascaval ras sau branza rasa;
- ceapa adaugata la preparatele din peste poate schimba atat gustul cat si culoarea;
- se recomanda ca ceapa sa se taie marunt si sa se puna intr-un saculet din tifon, dupa care sa se introduca in solutia cu urmatoarea compozitie: 1l apa minerala, 1lingurita bicarbonat de sodiu, 1 lingurita zahar, 1 lingurita sare; se tine in doua reprize de cate cinci minute, dupa care se spala sub jet de apa rece si se poate folosi la diferite preparate;
- nu este recomandat ca pestele sa se decongeleze la temperatura camerei ci intr-o solutie formata din apa rece, sare si otet; cantitatile se gasesc in cartile de specialitate si se tine cont atat de marimea pestelui cat si de tipul de peste;
- dupa ce preparam pestele mirosul de pe maini dispare daca ne spalam cu apa rece ce contine ceapa, otet si coaja de lamaie.

Gras, semi-gras si slab: pe care sa-l alegem?

- Pestele gras contine mai mult de 6% lipide: ansoa, hering, macrou, sardina, somon, ton, tipar.
- Pestele semi-gras contine 2-6%: pestele-sabie, calcan.
- Pestii slabi au un continut foarte mic de grasime, mai putin de 2%: cod, merlan, calcan.

AE2         7YY      
H W    R      5   65Q
I2Y   QTG   1I4      
O N    K    X     TAT
5RY         D2L