Cine papă bine are corp furmos. Este o vorbă pe care am auzit-o în Basarabia acum vreo 12 ani. Nu ştiu dacă mai face parte din folclorul lor, dar este o lozincă cât se poate de pertinentă, chiar foarte pertinentă. Ce înseamnă să mancăm bine? Ce înseamnă acest „bine”? Înseamnă el mult, putin, sofisticat, pe alese, exotic, cu putine calorii, fără carbohidraţi, fară grăsimi etc. ? Sintagma echivalentă pe care pot eu să o atribui acestui „bine” este „cu înţelepciune”. Francezii consumă la o masă câte puţin din fiecare şi nu am putea spune că sunt un popor de supraponderali. Pe ei pare să nu îi îngraşe nici pâinea, nici brânza, nici ciocolata pentru că bucătăria franceză este o bucătărie înţeleaptă, adică practicanţii ei înţeleg şi combină aproape perfect toţi factorii din care rezultă o alimentaţie sănătoasă şi hrănitoare. Dar cum poate fi fiecare dintre noi înţelept pe limba lui? Nu puţini sunt aceia care apelează la diete, de obicei radicale, pentru a scăpa de kilogramele în plus. Rareori ne întrebăm însă şi care sunt motivele pentru care am ajuns la un exces de greutate. „Bine” nu înseamnă mult, dezordonat, la orice oră, să-ţi umpli stomacul. „Bine” înseamnă gustos, hrănitor şi ponderat. Cu adevărat, în bucătărie, ca şi în chimie (domenii forte înrudite) nimic nu se pierde, nimic nu se câştigă, totul se transformă. Aşadar să nu mâncăm ceea ce se transformă în kilograme în plus ci în energie şi satisfacţie. Dacă ştim că pâinea ne îngraşă, nu mâncăm pâine; găsim un înlocuitor sau renunţăm la ea. Dulciurile îngraşă? Da, dacă sunt consumate în exces sau dacă sunt pline de E-uri. Atunci, mai puţine dulciuri, mai sănatoase, mai rar, şi nu la ore târzii. În privinţa dulciurilor trebuie să ştim că sunt bogate în zaharuri. Zaharurile ne dau foarte multă energie. Atunci, dacă avem de gînd să dormim noaptea, de ce să mâncăm dulciuri seara? Dacă energia rezultată nu va fi consumată prin efort fizic se va alătura grăsimii din corpul nostru şi va fi apoi foarte greu de îndepărtat. Revin la termenul „înţelepciune” şi spun că toate, înclusiv în gastronomia noastră cea de toate zilele, au un rost şi un sens. Dacă înţelepţi fiind le vom afla rostul şi sensul vom putea să folosim mâncarea în avantajul şi nu în dezavantajul nostru. Înţelepcinea însă are o meteahnă. Este precum un campion, formată după multă pregătire, răbdare şi bun simţ. Nu ne trezim înţelepţi peste noapte, aşa cum nu ne trezim supli din graşi peste noapte. Aşadar, să mâncăm bine. Adică să mâncăm ceea ce organismul nostru ne permite şi poate asimila cu uşurinţă. Să mâncăm organizat (după un anumit program), moderat şi mai ales cu folos. În timpul stării de veghe avem nevoie de cel mai mare volum de energie. De aceea dimineaţa trebuie să mâncăm cel mai bine; urmează o zi de muncă, trebuie să fim în putere. La amiază, ceva mai puţin decât dimineaţă. Mergem la supe, ciorbe, tocăniţe, fripturi, salate ş.a. Seara, ne pregătim de somn. Organismul trebuie să se refacă complet după o zi de muncă. El nu trebuie să digere ci să se odihnească. Atunci de ce avem nevoie de burta plină? Seara, fructe, iaurturi, biscuţi digestivi etc. Să mâncăm înţelept. Câte puţin din fiecare, cu măsură, cu preţuire şi milă faţă de oragnismul nostru. Să evităm ceea ce ne face rău, ceea ce digerăm cu greutate, ceea ce deja ştim că ne îngraşă (nu este greu de aflat), ceea ce este toxic etc. Cine papă bine (cu înţelepciune) are corp frumos!
Datele cu caracter personal colectate pe acest site sunt administrate de un operator autorizat inregistrat la Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal cu nr. 7381.
