Chiar si in zilele noastre, cand tentatiile apar la tot pasul, Postul ar trebui sa fie in continuare o jertfa benevola, pe care credinciosul ar trebui sa si-o asume fara nici un fel de resentimente si nu ca o corvoada impusa.

Nesilit de nimeni, in zilele de post, crestinul da ceva de la sine, din poftele si placerile sale, in schimbul jertfei facute de Hristos. Mult sau putin, dupa puterea fiecaruia, caci orice efort al credinciosului este binevenit. Un lucru este insa extrem de important: omul nu trebuie sa se multumeasa cu jumatati de masura. Slabiciunile nu sunt nici scuza, nici motivatie, chiar daca pot fi intelese in situatii speciale si ar fi un non sens ca si in astfel de imprejurari sa ne furam singuri caciula.

Negocierea cu Dumnezeu!

De cele mai multe ori postul este o cura de slabire si nimic altceva. In cele mai multe familii, zilele de post sunt un fel de negocieri cu Dumnezeu. Unii, de exemplu, miercuri si vineri tin post toata ziua. Altii, in schimb, dau liber la mancare de dulce dupa ce apune soarele. Apar atunci cele mai multe contraziceri si certuri! Cei mai indulgenti ajung chiar sa ii blesteme pe cei mai stricti pentru ca inventeaza reguli bisericesti si baga copiilor in cap tot felul de prostii, amintindu-le mereu cat s-au chinuit ei pana i-a convins sa posteasca. De fapt, ei cred ca daca se tine post nu e nici o problema ca merg la biserica doar la Paste si Craciun.

Ce rost are s-o faca pe credinciosii si sa se chinuie prin abtinerea de la mancare, din moment ce nu sunt capabili sa se inteleaga omeneste in familia lor?! Copiii nu vor sti niciodata cum se tine postul cu adevarat miercurea si vinerea: precum cei mai stricti sau precum cei mai indulgenti?

Postul se tine pe durata unei zile liturgice

Din punct de vedere bisericesc, postul se tine o ziua liturgica. Ca durata, o zi liturgica tine de la apusul soarelui din ziua precedenta pana la apusul soarelui din ziua urmatoare. Concret, asta inseamna ca postul de miercuri, de exemplu, se tine incepand de marti, dupa apusul soarelui, pana miercuri, tot dupa apusul soarelui, acelasi lucru fiind valabil si pentru ziua de vineri.

Un exercitiu de infranare a poftelor

Referitor la atmosfera incarcata din familie in zilele de post, neglijenta fata de aspectul duhovnicesc al postului, pentru care nu poate fi acceptata nici o scuza, este infinit mai daunatoare pentru om decat abaterea de la regimul alimentar, sa-i spunem asa. Din pacate cel mai des se uita ca rostul postului este indreptarea duhovniceasca, nu neaparat regimul alimentar, fie si cel tinut cu cea mai mare rigoare.

Indiscutabil, postul are un inalt sens religios, fiind un act de cinstire a lui Dumnezeu. El ramane un exercitiu de infranare a poftelor si a patimilor, un mijloc de intarire a vointei si de practicare a virtutii, o forma a pocaintei si un mijloc de descatusare de tot ceea ce este potrivnic mantuirii noastre. "Noi postim de bucate, ca sa postim de pacate, dupa afirmatia unor Sfinti Parinti. Din acest motiv, Biserica ne indeamna sa postim postul cel adevarat, care inseamna instrainarea de rautati, infranarea limbii, lepadarea maniei, departarea de pofte, de clevetire, de minciuna si de juramant fals".

6RY         CBA      
C C    B    O     S4C
K 1   9Y9   IKM      
T D    6    G 3   NJO
MWF         537      

powered by AkoComment Tweaked